O româncă contabilă face mobilă dintr-un material cu totul și cu totul special

O româncă contabilă face mobilă dintr-un material cu totul și cu totul special

O româncă contabilă face mobilă dintr-un material cu totul și cu totul neobișnuit. Deși pare ciudat, astfel de obiecte le vinde cu sute sau chiar cu mii de lei!

Loading...

O femeie din Satu Mare, de profesie contabilă, face mobilă din dantelă croşetată, și vinde astfel de obiecte cu sute sau chiar cu mii de lei. Obiecte similare se vând în străinătate cu preţuri foarte mari, ca şi cum ar fi mobilă de lux, relatează digi24.ro.

„După ce este foarte bine fixată, foarte bine întinsă, se impregnează cu pensula, cu rășina epoxidică, și se lasă timp de şapte zile până când se întărește”, a povestit Silvia Junjan pentru postul de televiziune.

Sursa foto: Pagina de Facebook Silvia Junjan

Ea croşetează modelele, le mulează pe un şablon, foloseşte o răşină specială ca să dea formă şi obţine tot felul de obiecte de mobilier. Într-un an, mobila creată i-a umplut o cameră întreagă.

„Întâmplător am dat peste modelul realizat de marele designer olandez Marcel Wandres și mi-a plăcut foarte tare și am zis: <Ce frumos! Asta și eu pot să fac!>”, a mai spus Silvia Junjan pentru digi24.ro.

Sursa foto: Pagina de Facebook Silvia Junjan

Deși este de profesie contabilă, Silvia a descoperit că este foarte talentată la croșetat. Femeia a pus mâna pentru prima dată pe andrele acum 40 de ani: „Nu exista internet, nu exista televiziune pe timpul ăla și atunci femeile seara torceau, iar fetele, noi, croșetam”.

Sursa foto: Pagina de Facebook Silvia Junjan

Acum, Silvia Junjan vrea să își transforme pasiunea în afacere şi să vândă produsele pe care le face. Cea mai ieftină piesă, o veioză, costă 340 de lei, iar un set compus din două fotolii, masă și consolă cu oglindă, aproape 21.000 de lei.

Potrivit creatoarei, prețurile sunt mult mai mici decât în alte țări: în străinătate, un fotoliu precum cele făcute de ea costă 40.000 de dolari.

 

Sursa foto: Pagina de Facebook Silvia Junjan

 

 

CITESTE SI: După ce s-a școlit în Germania și Norvegia, un arhitect român s-a întors înapoi cu un proiect revoluționar! Casa modernă de o mie de euro, pe care toată lumea și-o poate permite!

Bogdan Mureşan vrea să revoluţioneze modul în care percep românii locuinţa. Arhitectul din Braşov a preluat modelul de la germani şi norvegieni şi pregăteşte pentru această vară câteva imobile construite din baloţi de paie.

În ţările nordice sunt sute astfel de case, iar anul trecut la Şoncuta Mare a fost ridicată de norvegieni prima casă din baloţi de baie pentru o comunitate de romi.

„Sunt interesat încă din perioada studiilor de proiectarea locuinţelor verzi. Am avut onoarea de a fi invitat la Şoncuta Mare de Harald Medboe şi Eirik Gram Frank doi prieteni norvegieni de la care am învăţat cum se contruieşte o astfel de casă din baloţi de baie. Dacă pentru occident un astfel de proiect are mai mult conotaţii ecologice, la noi ar putea deveni un proiect social datorită costurilor extrem de scăzute”, povesteşte Bogdan Mureşan.

Proiectul se adresează atât cu oamenilor cu stare care vor să trăiască verde, dar şi românilor cu posibilităţi materiale reduse. Primele astfel de case proiectate de Bogdan Mureşan vor putea fi văzute în judeţul Braşov în vară. Vor fi construite cinci astfel de case pentru turişti la un centru de echitaţie din Râşnov şi încă una la Cristian care va adăposti un magazin de produse BIO.

Solide şi eficiente

Casele din baloţi de baie nu sunt case din chirpici. Sunt case rezistente, solide şi eficiente energetic. „Toată lumea când aude de case din paie se gândeşte automat la povestea celor trei purceluşi. Lucrurile nu stau însă aşa. Casele din paie rezistă mai bine de la un cutremur decât cele din beton deoarece sunt elastice. Baloţii reprezintă şi o izolaţie perfectă, deci nu mai este nevoie şi alte adaosuri. Singura problemă este apa în exces. Rezistă la o infiltraţie de 19% apă în interiorul zidurilor. De asemenea acest case nu ard, deşi toată lumea se gândeşte la pericolul de incendiu. Au fost făcute teste. Oamenii pot încerca să dea foc unui balot de paie legat şi vor vedea că nu arde”, mai spune arhitectul.